Premierul Ilie Bolojan spune că reformarea sistemului de pensionare a magistraților din România este urgentă, din două motive: accesarea fondurilor europene și echitatea socială.

„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era cuprinsă într-unul dintre jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene reținute și peste 800 de milioane de euro”, a afirmat premierul.

Din această sumă, peste 230 de milioane de euro sunt direct condiționate de rezolvarea problemei pensiilor speciale, a adăugat Bolojan.

„Pensiile speciale ale magistraților sunt o inechitate socială”

Ilie Bolojan a mai spus că pensiile speciale ale magistraților sunt „o inechitate socială”.

„Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România pe contributivitate. Apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari.”

Premierul arată că pensiile magistraților, care ajung la o medie de 24.000-25.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro net), sunt anormale, mai ales în contextul în care, în trecut, „pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri”.

Ilie Bolojan spune că s-a ajuns la această situație pentru că pensia magistraților se calculaca 80% din salariul brut, ceea ce în multe cazuri depășea salariul net din perioada activă.

Ulterior, a fost introdusă o limitare care interzice ca pensia să depășească ultimul venit net.

„Faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro. Deci ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.”

Pentru a corecta această situație, premierul propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. În plus, a explicat premierul, calculul efectiv va fi realizat prin raportare la veniturile brute din ultimii 5 ani de activitate, cu un procent de 55%, dar fără a depăși 70% din ultimul salariu net.

Premierul vrea să mențină magistrații experimentați în sistem

Premierul a declarat că menținerea magistraților experimentați în activitate ar îmbunătăți calitatea justiției și propune vârsta de pensionare de 65 de ani.

„Când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranță înseamnă peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciu public”, a spus Bolojan.

Reforma este necesară, afirmă premierul, și pentru că „două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48 sau 49 de ani”, vârste despre care Bolojan spun că sunt de maturitate profesională, nu de retragere.

Premierul mai spune și că există o criză a forței de muncă, iar înlocuirea acestor profesioniști este tot mai dificilă, deoarece noile generații sunt mai puțin numeroase.

Pentru a descuraja pensionarea anticipată, proiectul prevede că pentru fiecare an de pensionare înainte de 65 de ani, pensia va fi redusă cu 2%, cu posibilitatea pensionării de la vârsta de 58 de ani pentru cei care au 35 de ani de vechime. (Exemplu: un magistrat poate ieși la pensie la 58 de ani cu penalizare de 14% din pensie)

„Vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem în linie cu standardele europene.”

Actuala lege a salarizării magistraților e interpretabilă

Premierul a mai spus că legislația salarială neclară a generat numeroase procese, cu un impact financiar semnificativ.

„Avem legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor. În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale.”

Premierul a adăugat că guvernele au fost obligate să plătească prin decizii judecătorești aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, ca diferențe salariale.

Pentru a preveni astfel de situații, premierul spune că este nevoie de o lege clară a salarizării, care să nu permită interpretări.

„Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate, stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese.”

Măsuri tranzitorii și calendarul aplicării

Pentru a asigura o tranziție echilibrată, Bolojan a precizat că vor exista dispoziții tranzitorii, astfel încât cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare să se poată retrage conform regulilor vechi, iar cei care nu, să intre sub incidența noii legi.

Premierul a menționat că propunerile legislative vor fi făcute publice în cursul zilei și că vor urma consultări pentru definitivarea pachetului legislativ în săptămâna următoare.

Legea ar urma să fie adoptată în luna august și se va aplica pentru viitor, fără efect retroactiv, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale.