Reporterii Info Sud-Est, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Context.ro arată cum a ajuns România să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate că aveam șansa să construim spitale, să ne apărăm de inundații, calamități sau secetă, am eșuat. Au fost documentate zeci de proiecte și s-a descoperit că sute de milioane de euro au dispărut din cauza faptului că autoritățile au fost incompetente în administrarea birocrației. 

România a pornit în 2021 cu un PNRR în valoare de 29,2 miliarde de euro, negociat de Guvernul Cîțu, în perioada în care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Cristian Ghinea, în prezent senator USR.

După cinci ani și trei revizuiri aprobate, valoarea planului a scăzut la 20,11 miliarde de euro, cu peste 9 miliarde de euro sub nivelul inițial în urma celei mai recente revizuiri, propusă de Comisia Europeană în iulie 2026 și aprobată în august. Redistribuirea bugetului a fost pusă în aplicare de guvern la 20 august.

Finanțările PNRR prevăzute pentru cele 1.622 de proiecte însumează aproximativ 4 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 14% din valoarea originală a planului.

La nivelul județului Satu Mare sunt afectate 37 de proiecte, a căror valoare contractată însumează un miliard de lei, din care am pierdut 170 milioane de lei. UAT-urile care nu au reușit să finalizeze proiectele până în 31 August mai au un răgaz până la sfârșitul acestui an să termine proiectele din fonduri proprii sau din alte surse de finanţare.

Printre proiectele aflate pe ”lista rușinii” se află câteva despre care puteam să punem pariu de la bun început că vor ajunge pe lista respectivă, cunoscând, din experiență, abordarea decidenților locali.

Cel mai mare rateu, în valoare de aproape 25 milioane de lei, este ”Creșterea eficienței energetice a Palatului Administrativ”, proiect despre care se vorbește de decenii întregi și care se află, teoretic, în derulare, dar Consiliul Județean a reușit să piardă cea mai mare parte a bugetului pentru acesta, asigurat gratuit din fonduri europene.

Un alt proiect despre care se vorbește de decenii și se va mai vorbi încă mult timp este ”Elaborarea Planului Urbanistic General al municipiului Satu Mare”, pentru care primăria a pierdut aproape 2,5 milioane de lei, bani cadou de la UE. La fel cum a pierdut și 7,3 milioane de lei pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică la Școala gimnazială ”Octavian Goga”.

De-altfel, proiectele similare, de reabilitare energetică, par să dea cele mai mari bătăi de cap primarilor din județul Satu Mare, acestea rămânând fără bani PNRR în mai multe localități. Astfel, sunt afectate clădirile Liceului Tehnologic ”Simion Bărnuțiu” și Grădiniței nr.2 din Carei, a unei clădiri din Muzeul Țării Oașului de la Negrești-Oaș sau a căminului cultural dn Livada.

Alte proiecte în care s-au poticnit primarii din mai multe localități sunt cele de extindere a rețelei de apă și canalizare în unele comune limitrofe municipiului Satu Mare, precum și deja celebrele ”insule ecologice digitalizate”, care numa nu dă Dumnezeu să fie funcționale!