Pasiunea lui Alex nu a moștenit-o din familie. Totul a început „din greșeală”, pe când avea doar 4 sau 5 ani, la un grătar cu colegii tatălui său: „Mi-a dat un coleg de-al lui taică-meu o lansetă în mână, o undiță de 3 metri, o vargă, și am pescuit toată ziua. Am tot scos peștișori micuți… Din momentul ăla s-a cam lipit pasiunea asta”, își amintește tânărul.

60 de ore de nedormit și „spionaj” cu binoclul pe malul lacului

Drumul spre înalta performanță nu este însă deloc o simplă relaxare pe malul apei. Competițiile majore de pescuit la crap sunt teste extreme de anduranță, unde fiecare minut contează, iar concurenții pescuiesc încontinuu, zi și noapte.

„Concursurile de pescuit de obicei sunt lungi, de la 48 de ore în sus, până la 96 de ore. Se pescuiește încontinuu. De preferabil, dacă vrei să și câștigi, trebuie să dormi cât mai puțin. La prima calificare, în 48 de ore n-am dormit deloc. S-a strâns, cu tot cu drum, o simulare de vreo 60 de ore de nedormit. A fost greu, dar sincer s-a meritat”, declară Alex Ovari.

Presiunea la un Campionat Mondial este uriașă, iar tacticile folosite de țările rivale seamănă uneori cu spionajul militar. În 2024, pe lacul Baļote din Letonia, unde România a zdrobit concurența, românii au fost monitorizați secundă de secundă: „După ce am început să prindem noi, România, aveam minimum 20-30 de oameni constant în spate care stăteau, ne filmau, stăteau cu binoclul pe noi. Așteptau să greșim, așteptau să luăm penalizări ca să ne poată elimina ca țară, ca să aibă o șansă mai bună Franța sau Letonia.”

Românii au reușit însă să-și ascundă strategiile tehnice — precum un mod ingenios de a lega monturile pe un substrat plin de nămol — lansând direct din găleată sau punând un coechipier să paravanzeze vizual momentul lansării. „La final, au venit alte țări să dea mâna cu noi, ne-au felicitat și au zis: «Felicitări, ne-ați bătut, nu știm cum ne-ați bătut, dar nu mai vrem să vă vedem în viața noastră!» Aparent, anul ăsta ne văd tot pe noi și tot pe același lac”, povestește amuzat ofițerul.

Secretul succesului: Zero individualism

Deși pescuitul este adesea privit ca un hobby solitar, la Campionatul Mondial totul se rezumă la matematică și spirit de echipă. Cei șase titulari ai României se împart în trei mini-echipe de câte doi, distribuiți pe sectoare diferite ale lacului (A, B și C, în funcție de densitatea peștelui).

„Degeaba ești tu cel mai bun dacă ești individualist. La campionatul mondial, rezultatul la final depinde de ce au făcut toate cele trei sectoare. Degeaba prinde o singură echipă din cele trei, că oricum te scufunzi singur dacă celelalte nu punctează decent”, explică Alex.

Această strategie i-a adus lui și colegului său de stand titlul de vicecampioni mondiali la individual în 2024, după ce au adus la cântar a doua cea mai mare cantitate de pește de pe întregul lac. Victoria a fost la limită: „Am bătut Franța cu 1,3 kilograme. A fost o inspirație de moment. I-am zis colegului că vreau să schimb o chestie, am băgat montura în apă și în 30 de secunde am avut pește. În 10 minute a sunat finalul concursului.”

Recordul personal: Un crap de 24 kg, prins într-un picior

Întrebat despre cea mai mare captură a vieții sale, Alex Ovari își amintește de un crap spectaculos de 24 de kilograme, prins pe lacul Șișterea din Bihor, o poveste care a implicat și sacrificii fizice: „Înainte de partida aceea cu vreo șase luni am avut o accidentare la genunchi la schi și m-am operat. Nu trecuse nicio lună de la operație și am zis: «Hai, că s-ar putea să mor de dorul pescuitului!». Când a venit trăsătura, a trebuit să intru în apă. Mă susțineam într-un picior, celălalt încercam să-l țin în afara apei să nu fac vreo infecție. Am sărit într-un picior până la băț… A fost primul pește după 36 de ore în care nu avusesem nicio trăsătură. A venit direct recordul meu personal, pe care de șapte ani nu reușesc să-l bat.”

Obiectivul pentru 2026: Păstrarea coroanei mondiale

Săptămâna aceasta, lotul României pleacă din nou spre Letonia. Echipamentul masiv și nada (asigurate de sponsorul principal CPK) vor parcurge drumul cu dubele, în timp ce sportivii vor zbura cu avionul pentru a economisi energie. Din cei opt tineri care compun lotul din acest an, trei (printre care și Alex) sunt veterani ai succesului din 2024.

Sprijinit puternic de conducerea și colegii de la Penitenciarul Satu Mare, care i-au înțeles programul încărcat dintre examenele de licență și antrenamente, Alex Ovari este extrem de hotărât: „Clar, obiectivul este să ne menținem titlul de campioni mondiali. Atât eu, cât și colegii mei vrem să reprezentăm România cu mândrie și sperăm să aducem acasă cel mai bun rezultat. Dacă ai câștigat Cupa Mondială, ce să vrei mai mult? E supremul, asta e tot.”