România a avut peste 30 de fabrici de zahăr în perioada comunistă, însă la ora actuală pe piața locală au mai rămas foarte puțini producători de zahăr.
Cultivatorii de sfeclă de zahăr: Acoperim doar 23% din necesarul de consum şi putem ajunge la un maxim de 35% din cauza închiderilor de fabrici. Trebuie să investim în irigaţii pentru a menţine producţia de sfeclă
Producţia de zahăr a României stă astăzi practic în două fabrici, la Roman şi Luduş, după ce în ultimii ani au oprit producţia mai multe unităţi
Repornirea fabricii din Luduş, care a fost închisă vreme de doi ani, timp în care a schimbat acţionariatul, a readus pe o pantă ascendentă producţia de sfeclă de zahăr a României.
România mai acoperă astăzi doar circa 23% din consumul de zahăr din producţie internă, iar şansele să crească mai mult de 35% sunt minime în condiţiile în care s-au închis multe fabrici în ultimele trei decenii. Practic, mai avem doar două fabrici care produc zahăr din sfeclă de zahăr şi care dau de lucru a sute de fermieri care cultivă în total circa 22.600 de hectare cu sfeclă de zahăr.
„Suntem o ţară agrară, dar importăm alimente întruna de ani de zile şi din cauza asta ne scufundăm. Am înţeles că nu am putut să fim din punct de vedere tehnic cu vestul Europei, dar noi fabrici de alimente am avut. Noi am închis din 90 fabrici încontinuu“, spune Dorel Istrate, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr BETA, care are peste 300 de membri, cu peste 8.800 de hectare cultivate. Fermierii livrează sfeclă de zahăr către fabrica din Luduş, iar Dorel Istrate spune că de la Revoluţie fabrica de zahăr nu a mai avut la dispoziţie aşa mare suprafaţă de sfeclă de zahăr. „Nu văd perspective de creştere (a suprafeţei cultivate – n.red.), dar văd în viitor fermieri consacraţi care o să-şi revină, dar o să fie şi fermieri care o să pună sfeclă şi o să pună bază pe cultura de sfeclă, o să fie fermieri mai mici sau care vor să renunţe. Asta e natural“.
La rândul lui, Mihail Dimitriu, director executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, crede că România nu va putea ajunge la a acoperi jumătate din consumul de zahăr din producţia internă pentru că multe fabrici s-au închis şi aminteşte şi că în Europa din 2006 şi-au închis porţile peste 80 de fabrici. „Am putea ajunge la 30-35% bănuiesc (să satisfacem din consumul intern cu producţia de sfeclă de zahăr locală – n.red.)“, spune managerul.
Emil Turdean, fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Podişul Transilvaniei, subliniază că fabricile s-au închis pentru că a venit trestie de zahăr din alte ţări mai ieftin. „În momentele de criză s-a observat că e nevoie şi de acele fabrici de zahăr care asigură securitatea alimentară, că până la urmă participă la el. Deci e greu să faci politică şi politici agricole la nivel înalt. (…) Putem coexista şi noi (producătorii de sfeclă de zahăr n.red.), însă trebuie să lucrăm să fim mai eficienţi pentru că dacă suntem eficienţi şi putem iriga nu mai ne facem probleme din cauza zahărului din Ucraina“, spune Emil Turdean. El crede că în ultimii 30 de ani România nu şi-a prioritizat cheltuielile.




