Paradoxul „Avem pod, dar n-avem drum”
Cea mai arzătoare problemă discutată rămâne drumul comunal care leagă comuna Pomi de orașul Seini (Maramureș), prin noul Pod al Unirii. Deși inaugurat cu fast în 2022, infrastructura de acces dinspre Pomi cedează sub greutatea camioanelor.
„Situația nu e foarte complexă: avem pod, dar n-avem legătură bună spre el. Drumul a fost reabilitat acum patru ani, dar nu are o fundație suficient de solidă încât să preia trepidațiile de la camioanele de mare tonaj. Cetățenii au probleme cu casele, fiind vechi de 40-50 de ani, acestea crapă din cauza vibrațiilor,” a declarat Nicușor Miclăuș.
Consilierul a avertizat că, în lipsa unor limite de tonaj sau a unor taxe pentru utilaje grele, drumul se va degrada iremediabil până la finalul acestui an.
Centura ocolitoare: Investiție vizionară sau risipă de fonduri?
O altă temă de dispută este proiectul unei centuri ocolitoare pentru Pomi, menită să scoată traficul greu din centrul localității. Miclăuș consideră însă că proiectul este „supus eșecului” din motive de oportunitate macroeconomică.
Argumentul contra: Drumul rapid Baia Mare – Satu Mare (aflat în stadiu avansat de aprobare) va avea rampe de descărcare la Seini și între Borlești și Ardusat.
Declarația: „Dacă acest drum rapid va avea rampe de descărcare în vecinătate, centura comunei Pomi nu se mai justifică, nu mai are utilitate. Să plătești firme de consultanță pentru studii de fezabilitate pe un proiect care va fi dublat de drumul expres mi se pare o lipsă de viziune generală.”
Canalizarea „înghețată” și riscul de a sparge asfaltul nou
Deși teoretic proiectul de canalizare în satele Borlești și Pomi este în derulare, pe teren lucrările par sistate de aproximativ un an.
„Mai pun și eu întrebări în ședințe: cum stăm cu canalizarea? Mi se răspunde că ‘se va rezolva mai încolo’. Problema e că pe drumul județean Borlești-Păulești stratul de bază este deja turnat. Sper să nu facem ca de obicei: să venim cu stratul de uzură (asfaltul final) și apoi să ne apucăm să spargem pentru că nu e gata canalizarea,” avertizează consilierul, care deține și o diplomă de inginer în instalații.
Creșterea taxelor și lipsa investitorilor
Întrebat despre povara fiscală asupra cetățenilor, Miclăuș a explicat că mărirea taxelor (de la 0,55% la aproximativ 1,2% din PIB la nivel colectat) a fost o condiție a Comisiei Europene pentru continuarea granturilor. Totuși, el critică modul în care primăria respinge potențialii investitori.
Un studiu de caz alarmant:
Consilierul a relatat cum a prezentat în Consiliul Local intenția unui investitor de a cumpăra 6 hectare pentru un proiect de 20 de milioane de euro, care ar fi creat 20 de locuri de muncă.
Reacția administrației: „Mi s-a răspuns că oricum sunt mulți investitori care stau la rând și că primăria nu are cum să ajute. E trist, pentru că suntem între două parcuri industriale (Seini și Fărcașa), iar noi riscăm să rămânem fără nimic de oferit.”
Nevoia de transparență
Nicușor Miclăuș a încheiat prin a sublinia că rolul său în Consiliul Local nu este unul de opoziție „de dragul artei”, ci de a aduce expertiză tehnică, menționând totodată că, în ultimul an și jumătate, a fost evitat la includerea în comisiile de recepție ale lucrărilor publice.
„Rămâne de văzut dacă în 2026 vom circula civilizat sau dacă vom continua să mutăm dosare dintr-o parte în alta fără un impact real în viața oamenilor,” a conchis acesta.
