La fel ca și în anii precedenți, ei și-au dat întâlnire și acum, sâmbătă, în fața supermarketului din Racșa, de unde au început ascensiunea ușoară spre Dealul Comja de pe hotarul dintre județele Satu Mare și Maramureș.
Acolo a fost plantată, la ordinul unui general român, în 1939, în vremuri când se adunau nori negri asupra acestei părți de țară, o pădure de pini în care copacii erau aliniați pentru a forma numele lui Eminescu.
Pădurea a supraviețuit perioadei în care Ardealul de Nord a fost rupt de restul țării în timpul ocupației hortyiste, iar numele abia descifrabil format din copăceii de atunci au dat speranță locuitorilor acestei regiuni chiar și în cei mai grei ani ai războiului.
În ultima vreme, Cutezătorii Munților sătmăreni și-au făcut un obicei din a-și începe fiecare an cu această drumeție de iarnă pe Dealul Comja, dorind să-l omagieze astfel, în stilul lor mult mai original decât festivitățile anoste ce se organizează în această perioadă, pe ”Luceafărul poeziei românești” căruia i se dedică Ziua Culturii Naționale, la aniversarea nașterii sale.
Tineri la trup sau în suflete, dar și mulți copii, care au avut astfel ocazia să trăiască experiențe similare cu cele ale părinților lor din iernile adevărate de odinioară, au străbătut împreună traseul de 16 km, iar la refugiul de pe Dealul Comja au recitat poezii de Eminescu și au cântat variantele melodificate ale acestora, lângă un mic foc de tabără încropit pentru a frige slănina și a se bucura cu toții de frumusețea naturii hibernale.
