
De la colaps la renaștere
După ce compania franceză Tereos a anunțat, în 2022, că va închide fabrica din Luduș, unitatea risca să fie demolată. În lipsa procesatorilor locali, fermierii din zonă ar fi rămas fără o piață de desfacere pentru cultura de sfeclă de zahăr — o cultură tradițională, dar costisitoare. În acest context, aproximativ 400 de agricultori din nouă județe ale Transilvaniei s-au organizat și au reușit să cumpere fabrica, salvând-o de la dispariție.
Fermierii au format societatea Premium Luduș SA, care a preluat activele de la Tereos și a început o amplă campanie de repornire a producției. În 2024, au fost semnate contracte cu peste 500 de fermieri și s-au cultivat peste 8.800 de hectare de sfeclă de zahăr, materia primă urmând să fie procesată în această toamnă în cadrul noii campanii de producție.
Simbolul unei reveniri
În anii ’90, România avea 33 de fabrici de zahăr, răspândite în toată țara. În 2010 mai funcționau doar patru, iar în ultimii ani au mai rămas doar două fabrici active — la Luduș și la Roman. Închiderea unităților de procesare a redus dramatic capacitatea internă a țării de a produce zahăr, făcând România dependentă de importuri.
Redeschiderea fabricii din Luduș reprezintă, astfel, o victorie nu doar pentru fermierii transilvăneni, ci și pentru agricultura românească. Este dovada că, atunci când producătorii se asociază și investesc în procesare locală, pot asigura un viitor sustenabil pentru propriile culturi.
Ce urmează
Fabrica funcționează acum la capacitate de producție continuă, 24 de ore din 24, cu o campanie de lucru estimată la peste 100 de zile. Producția din această toamnă este estimată la peste 25.000 de tone de zahăr, realizată integral din sfeclă cultivată de fermieri români.
Pe lângă beneficiile economice, salvarea fabricii creează locuri de muncă și păstrează un lanț complet de producție agroalimentară – de la fermă la produsul finit. Modelul de la Luduș ar putea deveni o inspirație pentru alte sectoare din agricultură, în care fermierii își pierd procesatorii locali.
Un mesaj clar: viitorul este al celor care produc și procesează
Inițiativa fermierilor din Transilvania arată că viitorul agriculturii românești depinde de capacitatea de a procesa local materia primă. Într-o perioadă în care multe fabrici agroalimentare s-au închis, Ludușul demonstrează că parteneriatul dintre fermieri, industrie și autorități poate salva sectoare întregi de la dispariție.




