Situația pe ani:
– 1992: 74.053 de beneficiari;
-1993: 225.232 de beneficiari;
-1994: 370.462 de beneficiari;
-1995: 368.586 de beneficiari;
-1996: 462.947 de beneficiari;
-1997: 408.429 de beneficiari;
-1998: 412.295 de beneficiari;
-1999: 410.117 de beneficiari;
-2000: 402.275 de beneficiari;
-2001: 425.847 de beneficiari;
-2002: 423.393 de beneficiari;
-2003: 408.120 de beneficiari;
-2004: 425.711 de beneficiari;
-2005: 459.552 de beneficiari;
-2006: 488.054 de beneficiari;
-2007: 567.542 de beneficiari;
-2008: 631.199 de beneficiari;
-2009: 681.558 de beneficiari;
-2010: 689.680 de beneficiari;
-2011: 689.576 de beneficiari;
-2012: 697.169 de beneficiari;
-2013: 709.216 de beneficiari;
-2014: 737.885 de beneficiari;
-2015: 766.153 de beneficiari;
-2016: 786.546 de beneficiari;
-2017: 797.104 de beneficiari;
-2018: 823.956 de beneficiari;
-2019: 846.354 de beneficiari;
-2020: 857.638 de beneficiari;
– 2021: 865.573 de beneficiari;
-2022: 875.594 de beneficiari;
-2023: 923.578 de beneficiari;
-2024:966.637 de beneficiari.
Premierul Ilie Bolojan spune că numărul tot mai mare al beneficiarilor de pensii de handicap ridică semne de întrebare privind corectitudinea acordării acestor drepturi.
Șeful Guvernului a calificat fenomentul drept o „problemă sistemică”, cu implicații majore asupra echității sociale.
Întrebat dacă cifra de aproape un milion de beneficiari este una mare sau justificată, premierul României a subliniat că vorbim despre un număr „foarte mare” și că, în mod evident, o parte dintre aceste pensii sunt acordate în mod discutabil. Acesta a atras atenția că fenomenul afectează inclusiv persoanele aflate în situații reale de handicap, iar soluția nu este doar înăsprirea criteriilor.
„E un număr foarte mare pe care îl avem și cu siguranță o parte din cei care beneficiază de aceste drepturi sunt persoane care le-au obținut într-o manieră discutabilă. Din păcate, fiind într-o pondere care se vede din statistica ce iese în evidență din numărul de localități sau în anumite zone. Ei afectează și drepturile celor care sunt într-o situație obiectivă și ceea ce ce trebuie să facem este nu doar să limităm pe cât posibil aceste posibilități de a-ți obține certificatele ușor, ci și să ne îndreptăm împotriva celor care generează aceste situații și, deci, să inversăm cumva centrul de acțiune, să ne îndreptăm împotriva celor care eliberează aceste certificate în mod neconform, pentru că altfel lucrurile vor continua. Și asta este o măsură pe care Ministerul Muncii o pune practică în această perioadă”, a adăugat Ilie Bolojan.
În România, persoanele adulte cu handicap grav primesc o indemnizație lunară de circa 529 de lei, plus un buget complementar de aproximativ 199 de lei. La aceasta se adaugă și o sumă de peste 2.000 de lei dacă persoana cu handicap are însoțitor.
Pentru handicap accentuat, indemnizația este în jur de 350 de lei, cu buget complementar de circa 146 de lei, iar în cazul handicapului mediu, se acordă doar buget complementar, aproximativ 80 de lei lunar.
Totodată, persoanele cu dizabilități au acces la asistență medicală și medicamente gratuite pentru tratament ambulatoriu și spitalizare, dispozitive medicale și tratamente de reabilitare gratuite sau subvenționate, servicii gratuite de cazare și masă pentru pacient și însoțitor în unități sanitare, sanatorii, stațiuni balneare, dacă sunt recomandate medical.
La acestea se adaugă gratuități pentru transport (autobuz, tramvai, metrou, tren), decontare carburant (până la 1.500 de lei pe an pentru handicap grav și 750 de lei pentru accentuat), parcare gratuită, scutiri de impozite pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat (impozitul pe venit, pe clădire/teren, taxa auto, chirie la locuințe sociale), educație permanentă și formare profesională pe tot parcursul vieții, acces la burse și facilități specifice, asigurare medicală garantată.
