Adolescenții români se confruntă cu o utilizare problematică a rețelelor sociale, situându-se pe primul loc în Europa la acest capitol. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 28% dintre adolescenții români de 13 și 15 ani sunt afectați de acest fenomen, comparativ cu media europeană de 11%.
Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la simptome similare dependenței, precum incapacitatea de a controla timpul petrecut online, neglijarea altor activități și apariția unor consecințe negative în viața cotidiană. Specialiștii avertizează că acest comportament poate avea efecte directe asupra capacității de concentrare și a calității vieții.
Pentru a combate acest fenomen, unele instituții de învățământ au implementat măsuri precum colectarea telefoanelor mobile pe durata orelor de curs. De exemplu, la Liceul „Ion Luca Caragiale” din București, trei elevi de clasa a IX-a au predat telefoanele la începutul programului și le-au recuperat la finalul zilei, ceea ce a dus la îmbunătățirea notelor și a atenției în clasă.
Părinții încearcă, de asemenea, să gestioneze timpul petrecut de copii pe dispozitive, utilizând controale parentale și stabilind limite clare. Cu toate acestea, unii recunosc dificultatea de a concura cu atracția rețelelor sociale, mai ales în lipsa unor alternative atractive pentru tineri.
Cristian China-Birta, expert în social media, subliniază că responsabilitatea revine adulților care au creat aceste platforme și că este esențial să oferim copiilor alternative viabile pentru a-i îndepărta de ecrane.
OMS atrage atenția asupra necesității unor acțiuni imediate și susținute pentru a ajuta adolescenții să evite utilizarea dăunătoare a rețelelor sociale, care poate duce la depresie, anxietate și performanțe școlare slabe.
Este crucial ca atât școala, cât și familia să colaboreze pentru a oferi tinerilor un mediu echilibrat, în care tehnologia să fie utilizată responsabil, fără a afecta dezvoltarea lor sănătoasă.