În ultima dumincă înainte de Paște, credincioșii sărbătoresc Floriile, una dintre cele mai importante  sărbători religioase din calendarul ortodox. Praznicul reprezintă Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și deschide Săptămâna Mare, cea mai așteptată perioadă înainte de sărbătoarea Învierii Domnului din 20 aprilie.

Amintirea Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim mai este denumită și ziua “Stâlpărilor”, “Duminica Patimilor”, sau” Duminica Patimilor Domnului”. Sărbătoarea de Florii este menționată cu cruce roșie în calendarul ortodox și este celebrată în postul Paștelui. 

Originea și semnificația sărbătorii

Sărbătoarea Florilor are rădăcini atât religioase, cât și culturale. În tradiția creștină, Duminica Floriilor este sărbătorită cu o săptămână înainte de Paște, marcând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, când a fost întâmpinat cu ramuri de finic și flori. 

În România, această zi este dedicată și celor care poartă nume de flori – Florina, Florin, Violeta, Lăcrămioara, Crin, Narcis și altele, fiind una dintre cele mai mari zile onomastice ale anului.

În paralel cu dimensiunea spirituală, Sărbătoarea Florilor este și un prilej de bucurie populară, de organizare a târgurilor, parade florale și evenimente în aer liber dedicate frumuseții naturii.

Cum se sărbătorește

În multe orașe, autoritățile sau comunitățile locale organizează expoziții florale, ateliere de creație, spectacole tematice și târguri cu produse artizanale.

În mediul rural, gospodarii își împodobesc curțile și porțile cu flori, iar bisericile sunt ornate cu ramuri de salcie, simbolizând pacea și biruința vieții asupra morții.

Semnificația biblică a sărbătorii Floriilor

Marea Sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti), ziua fiind cunoscută şi sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor.

În această zi creştinii sărbătoresc intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, înainte de patimile şi Învierea Sa.

Intrarea Domnului în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune părintele Ilie Cleopa, în vol. Predici la Praznice Împărăteşti (1996), scrie Agerpres.

Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o intrare triumfală în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa. A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte de cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii.

Apoi, pentru a se împlini prorociile din Vechiul Testament, să fie recunoscut după Lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).

„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.

Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.

Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor. Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

În timpul unui an bisericesc, Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Superstiţii de Florii legate de vreme

Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE în următorii ani:
2026 – 29 martie
2027 – 21 martie
2028 – 9 aprilie
2029 – 25 martie
2030 – 14 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE în următorii ani:
2026 – 29 martie
2027 – 21 martie
2028 – 9 aprilie
2029 – 25 martie
2030 – 14 aprilie