Elementul-surpriză este o componentă a oricărui război. Recenta incursiune a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk ne arată că surprizele pot să schimbe percepția publicului asupra evoluției unui conflict armat. În prezent, nu știm care sunt obiectivele strategice vizate de inițiatorii unei asemenea acțiuni tactice neașteptate și nu mă voi hazarda în a face speculații pe această temă.
Dar indiferent de ceea ce speră conducerea armatei ucrainene să obțină prin această ofensivă, ultimele zile ne-au arătat trei lucruri importante:
1. Armata lui Vladimir Putin nu are capacitatea de a proteja teritoriul, iar președintele are probleme de conducere a țării. Forțele ucrainene avansează în interiorul teritoriului rusesc, iar armata rusă, dincolo de slăbiciunile dovedite, nu poate da o replică pe măsură. Acest lucru în sine este o lovitură aplicată imaginii Rusiei, dar mai ales moralului armatei și încrederii populației în actuala conducere.
2. Structurile de planificare militară ucrainene și serviciile secrete au reușit o performanță deosebită în aceste timpuri: să proiecteze și să pună în practică o asemenea acțiune ofensivă, fără ca vreo informație sau intenție să fie devoalate.
3. Echipamentele militare occidentale chiar fac o mare diferență în teren și permit ucrainenilor să aplice soluții la care nimeni nu s-ar fi putut aștepta vreodată.
În ansamblu, mesajul pentru președintele Putin este unul limpede și clar: cine începe un război peste hotare, să nu se mire dacă războiul o să ajungă la un moment dat și la el acasă.
Din păcate, singurul limbaj pe care dictatorii îl înțeleg este demonstrația de forță.
