Primarul de șapte mandate consecutive al comunei Beltiug, Ioan Bartok-Gurzău, și primarul aflat la al doilea mandat consecutiv al comunei Socond, Nicolae Cornea Mare, au anunțat unirea celor două comune pe care le conduc într-una singură, o inițiativă nemaivăzută în perioada postdecembristă, dar care dă semnalul unei noi perioade la care este aproape inevitabil să ajungem în anii următori.
În mod oarecum surprinzător, ideea a venit de la edilul-șef al comunei mai mari din toate punctele de vedere, Beltiug, dar cei doi primari au explicat în detaliu avantajele pe care le vor avea locuitorii comunelor pe care le păstoresc acum după ce va avea loc efectiv această comasare administrativă.
În prezent, fiecare dintre cele două comune are puțin peste 3.000 de locuitori, iar prin comasarea lor ar deveni cea de-a doua comună ca mărime din județul Satu Mare, după Turț. Chiar dacă sunt aproximativ egale la suprafață și număr de locuitori, există diferențe notabile între cele două comune în ceea ce privește nivelul de dezvoltare, Socond fiind dezantajat de ”specificul social”, în sensul că o treime dintre asistații social din județul Satu Mare se află în satele aparținătoare acestei comune.
De aici și diferența substanțială între veniturile proprii ale celor două administrații locale, provenite din taxele și impozitele plătite de cetățeni. Dacă Primăria Socond reușește să colecteze doar aproximativ un milion de lei în fiecare an din taxe și impozite, Primăria Beltiug colectează de cinci ori mai mult. Totuși, ambele primării au cheltuieli anuale de aproximativ 10 milioane de lei fiecare, pentru simpla funcționare a aparatului administrativ. Astfel, Beltiug își acoperă din veniturile proprii cam jumătate din buget, în timp ce 90% din bugetul anual al comunei Socond trebuie să vină de la Guvern.
Trebuie menționat faptul că ambele primării au accesat în ultimii ani fonduri impresionante de la Uniunea Europeană sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar acestea se văd deja în investițiile care s-au făcut în comune pentru creșterea calității vieții localnicilor, dar aceste sume sunt separate de cele din care funcționează efectiv serviciile publice din localitățile respective. Ideea este că, indiferent de sumele atrase de la UE sau Guvern pentru investiții, niciuna dintre cele două primării nu se poate susține singură din veniturile proprii. Nici chiar în actualele condiții, cu taxele și impozitele majorate.
Singura soluție viabilă, care se înscrie și în actuala strategie guvernamentală, a venit de la cel mai longeviv primar al județului Satu Mare, Ioan Bartok-Gurzău, care, cu experiența unei vieți întregi petrecute în administrația publică a propus niște măsuri prin care ”împușcă mai mulți iepuri deodată”.
Prin comasarea administrativă cu comuna vecină va lua naștere o comună nouă, cu numele Beltiug, care, devenind aproape cea mai mare comună a județului, va avea acces în alte condiții la fonduri de investiții mult mai mari, atât de la Guvern, cât și de la UE. În același timp, prin dispariția posturilor bugetare de ”șefi” din cele două comune (adică un primar, un viceprimar, doi manageri publici și un consiliu local întreg), se vor face economii de până la un milion de lei în fiecare an, sumă ce se va putea cheltui tot pe investiții, în interesul cetățenilor.
Va rămâne un singur primar, un viceprimar și un consiliu local, dar niciunul dintre actualii funcționari publici care lucrează în cele două primării de acum nu trebuie să-și facă griji pentru eventuala dispariție a posturilor lor. Toate birourile și toate serviciile publice din actualele primării vor rămâne în aceleași clădiri, în aceleași localități, astfel că nimeni nu va trebui să parcurgă distanțe mai mari pentru a face rost de vreo adeverință sau orice alt document oficial. În schimb, noua primărie a comunei mai mari își va permite să angajeze, de exemplu, un contabil permanent sau un topograf care să se ocupe de toate terenurile din noua comună, ceea ce, de exemplu, Socondul nu-și permite acum.
Mai mult, odată cu atingerea numărului de 1.000 de elevi în școlile din toate localitățile aparținătoare, datorită comasării administrative, noua comună va avea dreptul să deschidă un liceu tehnologic propriu într-o clădire proaspăt reabilitată din fonduri europene la Rătești. Astfel, va fi asigurată și continuitatea învățământului pentru tinerii din noua comună, ceea ce va influența în mod pozitiv viitorul întregii regiuni.
Cu pragmatismul șvăbesc ce-l caracterizează, primarul Ioan Bartok-Gurzău a justificat și necesitatea acestei comasări acum: ”Până la urmă, tot acolo se va ajunge, dar nu e indiferent dacă avem noi inițiativa sau ni se impune dintr-un birou de la București” ;))
Ce urmează, concret, în această procedură administrativă? Conform declarațiilor celor doi primari, până în toamnă vor organiza referendumuri în ambele comune, în cadrul cărora cetățenii vor fi consultați în legătură cu oportunitatea acestei comasări, după ce li se vor explica avantajele acesteia în cadrul unei campanii de informare. Dacă vor participa cel puțin 30% dintre cetățeni la referendum, iar votul lor va fi pozitiv, cele două consilii locale vor trimite documentele aferente la Parlament, care va trebui să aprobe unirea celor două comune sătmărene printr-o lege. Unirea ar urma să intre efectiv în vigoare abia după alegerile locale următoare din 2028, atunci când toți locuitorii comunei noi își vor alege un singur primar și un singur consiliu local.
Deputatul liberal Adrian Cozma i-a asigurat pe cei doi primari de tot sprijinul său în Parlament pentru ca această inițiativă să fie dusă la bun sfârșit și pentru a servi ca model pentru reforma administrației locale la nivelul întregii țări.
