Alegerile prezidenţiale programate în mai, după anularea votului în decembrie în urma acuzaţiilor legate de interferenţa Rusiei, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB, se arată într-o analiză realizată vineri de Reuters.
Ţara intenţionează să obţină anul acesta 13 miliarde de euro via obligaţiuni internaţionale, una dintre cele mai ridicate valori în rândul pieţelor emergente.
Totuşi, vineri agenţia de evaluare financiară S&P Global ar putea înrăutăţi perspectiva ratingului la negativă, după o decizie similară a Fitch luna trecută. Ambele agenţii, precum şi Moody’s, acordă deja României cel mai redus nivel al calificativului „investment-grade”.
Pierderea calificativului recomandat pentru investiţii, ar putea majora costurile de împrumut.
Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale avertizează că un calificativ „junk” (nerecomandat pentru investiţii) din partea a cel puţin două mari agenţii de evaluare financiară ar spori costurile de împrumut pe termen scurt ale ţării cu aproape 200 puncte de bază în medie. Deşi datoria României este sub nivelul mediu din UE, ţara înregistrează cea mai rapidă creştere din 2019 a împrumuturilor în rândul statelor membre ale blocului comunitar.
De asemenea, România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna trecută.
Autorităţile ar urma să emită obligaţiuni până când va fi trimis Parlamentului Bugetul pe 2025, menit să reducă deficitul, dar fără creşteri majore de taxe care, deşi nepopulare şi potenţial neatrăgătoare din perspectiva votului, sunt totuşi văzute de investitori, analişti şi agenţii de rating drept cel mai uşor remediu, ţinând cont că România are a doua cea mai scăzută pondere a impozitelor în PIB din UE, se subliniază în analiza Reuters.
