Cu o experiență de un deceniu în această profesie și fiind ea însăși mama unui copil de vârstă preșcolară, Ofelia Ban înțelege foarte bine provocările reprezentate nu doar de înscrierea celor mici la o grădiniță sau alta, dar chiar și de despărțirea din fiecare dimineață dintre părinte și copil, atunci când puiul de om este lăsat în grija educatoarelor.
De aceea, ea încurajează aducerea câte unui obiect personal al fiecărui copil la grădiniță, care să-i asigure un sentiment familiar de siguranță. Acesta poate fi o jucărie, un animăluț de pluș, o păturică sau pernă, dar și un desen cu o inimioară realizată de una dintre mămici, desen care a primit pupici toată ziua de la copil în prima sa zi la grădiniță.
Importantă este adaptarea la caracterul fiecărui copil, iar experiența a ajutat-o pe educatoarea Ofelia Ban să valorifice toate calitățile specifice acestora. De exemplu, copiii foarte activi sunt încurajați să facă activități în care să-și consume energia și să se simtă importanți, în același timp, inclusiv să ajute educatoarele să ude florile din ghivece, în timp ce copiii mai timizi sunt scutiți de ”obligația” de a socializa cu orice preț și sunt ajutați să se adapteze trepat la comunitatea din care fac parte.
Tot din experiență știe Ofelia Ban că ar fi nevoie foarte mare de pedagogi de sprijin, care să ajute educatoarele în incluziunea copiilor cu nevoi speciale, în condițiile în care numărul acestora crește de la an la an. În opinia ei, acesta ar trebui să fie unul dintre obiectivele principale ale reformelor din sistemul românesc de învățământ despre care se tot vorbește de ani de zile.
Încheind într-o notă pozitivă, una dintre cele mai mari satisfacții ale unei educatoare este atunci când o fetiță îi mărturisește că vrea să fie și ea, la rândul ei, educatoare, pentru a-i face fericiți pe copii, așa cum reușește Ofelia Ban.
