De ce este necesară comasarea? „Suntem singura țară fără reformă”
Potrivit expertului în drept administrativ Vasile Ciocan, structura actuală a României este „mult mai complicată” decât cea a vecinilor europeni. Acesta subliniază că, după Revoluție, tendința a fost de a mări numărul de comune din interese politice sau din orgoliul unor edili, ignorând viabilitatea economică.
„Suntem singura țară care n-am realizat din ’89 încoace reforma administrativă. Avem comune sub 1.000 de locuitori, deși legea prevede un prag minim de 1.500 pentru înființare. Trebuie să trecem peste orgolii și interese personale pentru a constitui comune mult mai mari.” — Vasile Ciocan
Avantajele economice: Bugete mai mari și acces la fonduri europene
Principala barieră în dezvoltarea rurală este lipsa fondurilor. Multe primării mici își consumă întregul buget pe salarii și asistență socială, fără a mai rămâne bani pentru investiții.
Comasarea ar schimba radical această ecuație:
Aparat administrativ profesional: O singură primărie mai puternică poate angaja experți mai bine pregătiți.
Putere de negociere: O comună mare are o altă greutate în fața Guvernului și a structurilor europene.
Eficiența resurselor: Banii economisiți din reducerea numărului de funcționari (primari, viceprimari) pot fi direcționați către transport școlar sau infrastructură.
„Avantajele sunt spații, personal economic și bugete mai mari. Poți avea un aparat al primarului mult mai profesional pentru că ai de unde alege din două comune.” — Vasile Ciocan
Mitul distanței: „Servicii locale, nu doar drumuri la județ”
O temere majoră a cetățenilor este că, prin desființarea unei primării, vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru un act. Totuși, expertul explică faptul că digitalizarea și modelul european (Franța, Italia) demonstrează contrariul: autonomia locală ar trebui să permită eliberarea actelor (buletine, permise) chiar în comună, evitând drumurile la reședința de județ.
Un exemplu de succes este comasarea școlilor. În comuna Certeze, din cinci școli a rămas una singură, dar care a concentrat cei mai buni profesori și dispune de transport modern pentru elevi. „Calitatea învățământului crește imediat ce resursele sunt adunate într-un singur loc performant,” explică Ciocan.
Referendumul: Ultimul cuvânt aparține oamenilor
Procesul juridic este clar: pentru ca Socond și Beltiug (sau oricare alte două comune) să se unească, este nevoie de un studiu de impact și, obligatoriu, de un referendum.
„Cel mai important lucru este să pregătim populația. Referendumul este forma supremă de acceptare. Dacă cetățenii înțeleg avantajele economice, vor trece peste orgoliul de a avea ‘primăria în sat’.”
Consiliul Păcii și noul echilibru global
În paralel cu problemele administrative interne, contextul internațional se reconfigurează. Recent, la Washington, s-a discutat despre constituirea unui Consiliu al Păcii, o inițiativă menită să suplinească blocajele actuale din cadrul ONU.
Vasile Ciocan atrage atenția asupra limitărilor Consiliului de Securitate al ONU, unde cele cinci puteri cu drept de veto (SUA, Rusia, China, Franța, Regatul Unit) ajung rareori la un consens din cauza orientărilor ideologice divergente.
„Acest Consiliu al Păcii va fi funcțional numai dacă va avea o altă structură în luarea deciziilor. Pentru România, poziția de observator în aceste noi structuri este una diplomatică și elegantă, permițându-ne să ne păstrăm relațiile strategice cu SUA, respectând în același timp angajamentele față de Uniunea Europeană.”