Antoaneta Elena Voicu era medicul cu cea mai mare experienţă de la secţia ATI a spitalului, unde lucra de aproape 16 ani.

„Când am aflat despre ce se întâmplă la secţia de Terapie Intensivă, am sfătuit personalul din secţie să spună adevărul şi să nu aibă teamă, să se ducă la Parchet şi să spună adevărul legat de ceea ce se întâmpla. Sunt doctor şi nu aş fi putut să tac, pentru mine pacientul este cel mai important. Iar adevărul va ieşi cu siguranţă la iveală”, a declarat Antoaneta Elena Voicu.

Potrivit doctoriţei, după ce au apărut detalii despre decese suspecte ale pacienţilor au început şi şicanele.

„Imediat după apariţia scandalului, şefa de la ATI şi conducerea spitalului au declanşat o campanie de hărţuire şi denigrare împotriva mea. Cele două doctoriţe, aflate acum în arest au făcut sesizări împotriva mea la Colegiul Medicilor să mi se retragă dreptul de liberă practică. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat. Iar sesizările au fost făcute pentru simplul fapt că am vrut să se afle adevărul. Şi eu am făcut ulterior sesizări la Colegiul Medicilor, încă nu am primit răspuns. Voi merge până în pânzele albe. Voi merge şi la CEDO dacă trebuie”, a precizat Antoaneta Elena Voicu.

Doctoriţa este avertizor de integritate de mai mulţi ani. Ea a dezvăluit şi motivul pentru care a fost concediată: „Pentru că aş fi spus unei infirmiere să facă curăţenie într-o toaletă. Am contestat decizia de concediere, iar dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Bucureşti. Încă nu a fost stabilit un termen, deocamdată”.

Mărturii cutremurătoare în dosarul „Pantelimon”

Referatul prezentat de procurori în faţa instanţei, prin care cerea arestarea preventivă a celor două doctoriţe ATI de la Sf. Pantelimon, include mărturii, înregistrări audio şi interceptări telefonice. Potrivit Hotnews, una dintre cele două doctoriţe ajunsese să fie numită în spital „Doamna cu coasa” pentru că, potrivit infirmierilor cu care au discutat procurorii, „îi mor mulţi pacienţi ca urmare a modificării injectomatelor”.

În documentul respectiv, procurorii prezintă comparaţia dintre datele din memoria injectomatelor, care arată o scădere bruscă a ratei de noradrenalină administrată pacienţilor, şi fişele de observaţie. În fişe, nu apare scăderea efectivă, cea reală, care a rămas însă înregistrată în memoria aparatelor.

Cele două cadre medicale îşi făcuseră o practică din a reduce doza de noradrenalină sau de a o înlocui cu ser fiziologic în cazul unor pacienţi, au declarat mai mulţi asistenţi în faţa procurorilor.

Parchetul a prezentat în referat şi concluziile specialiştilor INML, care susţin că „apreciem că între aceste deficienţe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) şi deces există legătură de cauzalitate”.

Una dintre doctoriţe a ales dreptul la tăcere în faţa procurorilor, iar cealaltă a negat orice faptă referitoare la pacientul al cărui caz constituie coloana vertebrală a cercetărilor procurorilor.

Mai multe detalii despre acest caz aici.