Aceste exploatări de gaze se vor face prin fracturare hidraulică, dar oficialii maghiari dau asigurări că mediul nu va fi afectat.

Proiect în creștere

Ministerul Mediului de la București a publicat pe site-ul său, dar fără vreun anunț public în acest sens, o notificare primită de la Ministerul Energiei – Departamentul pentru Protecția Mediului din Ungaria, pentru extinderea investițiilor în proiectul „Corvinus Nyékpuszta”, o investiție controversată din județul Békés.

Corvinus a fost gândit ca o reacție la criza energetică declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina, menit să crească producția internă de gaze din Ungaria prin fracturare hidraulică, o procedură controversată, pentru că este nocivă mediului înconjurător.

În plus, proiectul a fost criticat de organizații de mediu și pentru că a ocolit dezbateri publice în Ungaria, fiind declarat de către Guvernul de la Budapesta ca unul de importanță națională, ceea ce a permis eludarea consultării cetățenilor. În Ungaria, Asociația Maghiară a Protecției Naturii a dat în judecată autoritatea care supraveghează forajele, cerând să i se ofere detalii privind controversatul proiect.

Primele sonde s-au forat în 2023, iar acum firma HHE Sarkad Kft (cea care este beneficiara investiției, preluând-o de la Magyar Horizont Energia Kft., inițiatoarea proiectului Corvinus) vrea să extindă exploatarea, motiv pentru care a transmis și notificarea publicată de Ministerul de la București.

Șapte sonde existente

Potrivit documentelor consultate de BIHOREANUL, în prezent, în perimetrul Sarkad I, aflat în apropiere de zona bihoreană Ciumeghiu-Salonta, sunt șase sonde de producție active, iar forajul sondei Nyékpuszta-24 a fost finalizat, urmând să intre în producție. Între 2009 și 2025 au fost realizate în total șapte sonde, iar operatorul estimează că, în funcție de rezultatele explorărilor, vor fi forate încă 2–3 sonde noi pe an.

În perimetrul minier a fost construită Uzina de Gaz Nyékpuszta, unde gazul extras este tratat pentru ajustarea punctului de rouă al hidrocarburilor și al apei, după care este livrat către stația de recepție FGSZ Méhkerék, printr-o conductă cu lungimea de 12 kilometri.

Capacitatea tehnologică instalată a stației permite tratarea a 480.000 de metri cubi de gaze naturale pe zi.

Fracturare hidraulică, până în 2028

Autoritățile ungare confirmă că pentru situl „Sarkad I – hidrocarburi” a fost aprobat Planul tehnic de exploatare pentru perioada 2024–2028, iar tehnologia de fracturare a stratului a fost autorizată pentru întregul perimetru minier, inclusiv pentru sondele care urmează să fie forate.

Potrivit documentației, fracturarea se realizează la adâncimi de aproximativ 4.000 de metri, iar micro-fracturile create „nu afectează status quo-ul hidrodinamic”. Autoritățile susțin că există o distanță de siguranță de 2–3 kilometri față de corpurile de apă utilizate sau potențial utilizabile.

Câtă apă se folosește

Necesarul total de apă pentru forarea unei sonde, inclusiv până la trei operațiuni de fracturare, este estimat la aproximativ 3.800 de metri cubi. Până în prezent, pentru cele șase sonde realizate a fost utilizată o cantitate totală de circa 22.800 mc de apă. Consumul foarte mare de apă este principalul motiv pentru care fracturarea hidraulică este contestată de ecologiști.

Pentru forarea a încă 2–3 sonde anual, necesarul ar fi de aproximativ 11.400 mc de apă pe an, autoritățile ungare afirmând că această cantitate este „mai mică decât necesarul instalațiilor agricole de irigații” și echivalentă cu consumul industrial pe 1–2 zile.

Apa va fi asigurată dintr-o sondă forată special, K-141, pentru care este autorizat un volum anual de 13.000 mc.

Firma maghiară: Nu este impact asupra României

În timpul fracturării, autoritățile afirmă că pot apărea microseisme, însă măsurătorile efectuate până acum „nu indică producerea unor cutremure”. Activitățile sunt monitorizate înainte, în timpul și după operațiuni, inclusiv din punct de vedere seismic, al calității apei și solului, zgomotului, vibrațiilor și al gestionării deșeurilor.

Autoritățile ungare susțin explicit că activitățile din perimetrul Sarkad I nu generează impact transfrontalier, arătând că distanța față de granița româno-ungară este suficientă pentru ca zonele de impact să rămână în interiorul perimetrului minier.

„Activitățile desfășurate în perimetrul minier Sarkad I nu generează impact transfrontalier. Având în vedere distanța dintre perimetrul minier și frontiera de stat, zona de impact a extracției desfășurate în cadrul perimetrului nu atinge frontiera ungaro-română și, prin urmare, nu poate genera efecte transfrontaliere”, se arată în studiul de mediu asupra investiției.

În plus, direcția de curgere a apelor subterane din zonă este indicată ca fiind nord–nord-vest, adică în sens opus frontierei cu România, astfel încât, „chiar și într-o situație de urgență, o eventuală poluare nu s-ar deplasa spre frontieră”.

Cetățenii pot transmite opinii pe tema proiectului către Ministerul Mediului din România, la adresele: evaluare.impact@mmediu.ro, anamaria.stanciu@mmediu.ro, până cel târziu pe 17 ianuarie.