Ei își cer drepturile ce li se cuvin sub formă de indemnizații financiare în baza Legii 154/2021, în condițiile în care ei constituie singura categorie ”ignorată” deja de trei ani consecutiv, în timp ce reprezentanții tuturor celorlalte categorii care au avut de suferit din cauza regimurilor politice ce s-au succedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al instaurării regimului comunist, inclusiv cei ai minorităților etnice deportate din această regiune în perioada în care statul român nu avea nici un control asupra zonei, beneficiază fără probleme de drepturile financiare prevăzute de lege.

Adică urmașii românilor expulzați din Nord-Vestul Ardealului în 1940 sunt discriminați pe față în propria lor țară, motivul invocat mereu de guvernanți fiind că ”nu sunt bani la buget”. Asta în timp ce se găsesc mereu bani, de exemplu, pentru pensii speciale, pentru majorările salariilor bugetarilor sau pentru subvenții de tot felul pentru tractoriști, dar cetățenii simpli din satele sătmărene de unde părinții lor au fost alungați în 1940 și mulți dintre ei s-au născut în refugiu, în condiții greu de imaginat, nu au tractoare cu care să blocheze drumurile publice sau să facă scandal în fața Prefecturii.

Ei nu-și primesc drepturile nici după ce însuși premierul Marcel Ciolacu le-a promis că va găsi soluții pentru problema lor, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o recent la Satu Mare pentru a participa la alegerile din organizația județeană a PSD.

Protestatarii s-au prezentat azi în fața unui prefect perplex, care nu prea a mai știut ce să le spună, și au aprins lumânări ”ca simbol al morții democrației în țara noastră”.