Țara Oașului, „perla” confundată cu Maramureșul

Unul dintre cele mai mari paradoxuri identificate de Stănciulescu este incapacitatea de a diferenția brandul local de cel al vecinilor.

„Când spui Satu Mare, te gândești la Țara Oașului – o minune a României, a autenticității, a cântecului și a mâncării. Din păcate, multă lume confundă Țara Oașului cu Maramureșul. Când vezi frumusețea portului la televizor, apare sub eticheta de Maramureș. Este obligatoriu să găsim soluții de promovare fără investiții gigantice, ci prin inteligență.”

„Suntem la binecuvântarea lui Dumnezeu”: Problema infrastructurii turistice

Deși stațiunea Tășnad este văzută ca un punct pozitiv, invitatul avertizează că turismul bazat doar pe vreme frumoasă este unul limitat. Mai mult, lipsa unei coordonări de la nivelul Consiliului Județean Satu Mare trage în jos întregul sector.

„Cea mai mare lipsă în județul Satu Mare este lipsa coordonării turismului la nivel județean. De unde ar trebui să înceapă? De la Consiliul Județean. Celelalte județe au direcții de turism, Oradea se dezvoltă, Maramureșul are OMD. La Satu Mare, totul pleacă de la organizare și planificare, lucruri care lipsesc cu desăvârșire.”

Referitor la resursele balneare, Stănciulescu a fost tranșant:

„Avem ape termale extraordinare, dar nu sunt exploatate la justa lor valoare. La Tășnad s-au realizat multe, dar nu e de ajuns. Trebuie să nu mai stăm la binecuvântarea lui Dumnezeu dacă ne dă soare sau nu. Avem nevoie de baze de tratament acoperite și medici balneologi permanenți.”

Aeroportul Satu Mare, o „glumă sinistră”?

Criticile cele mai dure au vizat Aeroportul Internațional Satu Mare, despre care liderul patronatului spune că este un obiectiv gol de conținut, în timp ce aeroporturile vecine din Oradea sau Baia Mare prosperă.

„Am avut o glumă nesărată trecând pe lângă el: ‘Aveți grijă, că nu mai e loc de alte avioane la cât de plin este!’. Degeaba avem dotări și aparatură dacă aeroportul nu este funcțional și atractiv pentru companii. Companiile aeronautice au nevoie de profit. De ce nu se face o componentă de cargo? Trebuie un început, trebuie un plan urmărit cu îndârjire.”

Viitorul turismului: Vânătoare, schi și tineri specialiști

În viziunea președintelui patronatului, județul ar trebui să mizeze pe nișe care aduc venituri mari, cum este turismul de vânătoare sau cel sportiv, exemplificând cu pârtia de la Luna Șes.

„Pârtia de la Luna Șes este extraordinară, are dificultate medie, ideală pentru mulți. Dar întrebarea retorică este: câți maghiari vin aici? Ei nu au așa ceva. Cum îi atragem? Totul ține de promovare.”

O notă de optimism a fost oferită de inițiativa locală din Tășnad, unde există o clasă de liceu specializată în turism.

„Am avut plăcuta surpriză să văd că la Liceul Tehnologic din Tășnad există o clasă pentru specialiști în turism. Acești oameni își pregătesc viitorul. Trebuie să folosim partea tânără acolo unde le place, să le creăm condiții și să le schimbăm mentalitatea.”

Concluzii pentru 2026

Adrian Stănciulescu avertizează că fără specialiști în administrație, Satu Mare va continua să piardă teren în fața județelor care au înțeles că turismul este o industrie, nu doar un hobby local.

„Puneți oameni specialiști, oameni care au un trecut în turism și facultăți de profil. Nu putem pune carul înaintea boilor. România are 35% din apa termală a Europei, dar străinii par mai interesați de resursele noastre decât suntem noi înșine.”